Grăsimi bune vs grăsimi rele

Voi scrie despre diferenţele dintre grăsimi, despre care şi cum sunt bune, cât şi sursele. În nutriţie grăsimile se clasifică după mai multe criterii, dar asta ar însemna ca să vă pierd undeva pe drum cu teoriile. Noi vrem să vă ajutăm, ca atunci când vă duceţi într-un supermarket să ştiţi ce să cumpăraţi. Cel mai important este să ştiţi să citiţie eticheta nutriţională. Să vi să răspundă cât mai simplu ka întrebarea DE CE?

Ca orice aliment, orice e prea mult… strică. În primul rând, avem nevoie de grăsimi. Organismul nostru are nevoie de ele. Grăsimile sunt foarte importante pentru sănătatea omului, precum sănătatea inimii, a creierului, pielii, părului, producerea unor hormoni li evident, o sursă majoră de energie. Ele ajută unele vitamine şi minerale să se dizolve, pentru a se forma membranele celulare, pentru coagularea sângelui, mişcarea muşchilor şi inflamaţii.

Toate grăsimile au o structură similară: un lanţ de atomi de carbon legat de un lanţ de atomi de hidrogen. Diferenţa între ele este lungimea şi forma lanţului de carbon legat  de atomii de hidrogen.

Ce nu ştim noi? Nu ştim ce să alegem.

Avem avem grăsimi bune nesaturate, clasificate ca grăsimi mononesaturale şi polinesaturate. Cum îmi place mie să spun MUFA şi PUFA. Cealaltă categorie sunt grăsimile rele sau grăsimi trans şi grăsimi saturate ce sunt puse între cele două, bune şi rele.

Grăsimile bune

Grăsimile nesaturate ca  mononesaturate şi polinesaturate, conţin acizi graşi omega 3 şi omega 6 care sunt esenţiali pentru sănătatea inimii şi sănătatea creierului.  Ele sunt solide la temperatura camerei.

Grăsimi mononesaturate: ulei de măsline, ulei de arahide, ulei de canola, avocado, fructe cu coajă lemnoasă, ulei de floarea soarelui.

Grăsimi polinesaturate: ulei de porumb, ulei de floarea soarelui, ulei de şofran. Sunt uleiuri esenţiale, ceea ce înseamnă că sunt necesare pentru unele funcţii alei corpului, ceea ce el nu poate face şi trebuie adus din alimentaţie. Ca de exemplu, ajută la construirea membranelor celulare şi acoperirea nervilor, coagularea sângelui şi  mişcarea muşchilor.

Există două tipuri de grăsimi polinesaturate: acizi graşi omega 3 şi acizi graşi omega 6.  Acizi graşi omega 3 (somon, macrou, sardine, seminţe de in, nuci, ulei de canola) pot ajuta la prevenirea bolilor de inimă şi a AVC-urilor, reduc TA, creşte HDL-col, scad trigliceridele. Acizi graşi omega 6 sau acidul linoleic (oasele grase de peşte – sardinele, soia, floarea sorealui, şofran, nuci şi ulei de porumb) protejează inima de bolile cardiovasculare.

Totuşi să nu uităm că şi ele trebuiesc consumate cu moderaţie pentru că vorbim despre grăsimi şi 1 gram de grăsime pe 9 kcal.

Grăsimile saturate

Chimic: se referă la atomii de hidrogeni care înconjoară fiecare atom de carbon. Ele sunt solide la temperatura camerei.

Grăsimile saturate (între cele bune şi cele rele) ar fi trebuit consumate cu moderaţie pentru că legătură cu bolile de inimă. O dietă bogată în grăsimi saturate poate ridica nivelul de colesterol total.

Sursa: untura, carnea roşie, laptele integral şi produsele lactate, brânza, uleiul de cocos.. . Ele se află în mare parte în produse animale. Excepţie fac cocosul, respectiv uleiul de cocos pentru că au conţinut foarte ridicat de grăsimi saturate şi nu se recomandă a găti cu ele. Nici untura nu ar trebui folosită prea des, din acelaşi motiv ca cocosul.

A se consuma cu moderaţie!

Grăsimile rele sau grăsimi TRANS.

Chimic: este un produs secundar al unui proces numit hidrogenare care este folosit pentru a transforma uleiurile sănătpase în forma solidă şi de a împiedica procesul de râncezire. Atunci când uleiul vegetal este încălzit în prezenţa hidrogenului şi unui catalizator de metale grele , atomii de hidrogen sunt adăugaţi în lanţul de carbon, cee ce duce la forma solidă.

Chiar recent am văzut la televizor că se trage un semnal de alarmă asupra consumului ridicat de grăsimi trans. Cunoscute ca uleiuri vegetale hidrogenate, consumate în cantităţi mari şi/sau dese, cresc riscul de boli cardiovasculare, creşte LDL – col (colesterol rău), scade HDL – col (colesterol bun), risc de AVC. Contribuie la rezistenţa de insulină, ceea ce duce la risc de diabet tip 2.

Sursa: margarine solide, parţial hidrogenate, biscuiţi, prooduse de cofetărie patiserie, produse tip-fast food.

Consumaţi-le cât mai rar. 

Leave a Reply
Your email address will not be published. *

Click on the background to close